Compartimentul de prevenire a infecțiilor2018-10-17T09:50:58+00:00

Compartimentul de prevenire a infecţiilor

În unitatea noastră funcționează Compartimentul de prevenire și supraveghere a infecţiilor, care are obligativitatea de a verifica, în mod periodic, condițiile igienico-sanitare și circulaţia microbilor cu potenţial de rezistenţă la antibiotice. Aceste date se înregistrează şi se raportează către direcţiile de sănătate publică. Unitatea noastră raportează infecțiile asociate asisțenței medicale către DSP Timiș, conform metodologiei în vigoare.

În vederea verificării statusului clinic și biologic al pacientului, am implementat un protocol de screening al pacienților. Acest lucru ne permite depistarea, izolarea si instituirea măsurilor de prevenție specifice gradului de risc infecțios. La internare sunt recoltate diverse culturi (ex: exudat nazal, exudat faringian, urocultura, cultura col uterin). De asemenea, pacienții sunt evaluați din punctul de vedere al riscului infecțios încă de la consult pre-anestezic, pe baza scorului Carmeli. Au fost situații când, în urma rezultatelor de laborator, intervenția chirurgicală a fost amânată (acolo unde starea pacientului a permis) până la negativarea probelor biologice. Acolo unde situația clinică a pacientului nu a permis temporizarea intervenției, s-a aplicat, pe întreg circuitul pacientului, procedura de izolare a pacientului cu risc infecțios.

În vederea limitării infecțiilor, atât pacientul, cât şi personalul medical trebuie să respecte câteva reguli stricte, astfel încât să se reducă riscul apariţiei de infecţii nosocomiale. Inclusiv aparținătorii trebuie să respecte regulile interne, privind programul și timpul de vizită, cele privind utilizarea echipamentului de protecţie, dar și dezinfecția igienică a mâinilor.

Prevenirea infecțiilor nosocomiale

În primul rând, dorim să clarificăm termenul de infecții. La nivel mondial există termenul de infecţii nosocomiale (infecții asociate asistenței medicale de specialitate = IAAM). Acestea sunt infecţii intraspitalcesti, dar ele se împart în două categorii:

  • infecţii nosocomiale dobândite în spital, dar cu germeni proprii, adică pacientul vine cu germenii de acasă și dezvoltă infecţia în spital;
  • infecţii nosocomiale cu germeni proprii spitalului, caz în care pacientul fie dobândeşte germenul de la un pacient alăturat, fie germenul este transmis prin diverse manevre medicale.

Clasificarea infecțiilor Spital Premiere

La nivelul spitalului nostru există “zonarea” pe niveluri de risc, așa numita “harta riscului”, măsurile de prevenție și supraveghere fiind specifice fiecărui sector. Aplicăm bune practici de curățenie și dezinfecție bazate pe proceduri interne întocmite conform legislației și normelor în vigoare. Periodic se recoltează probe microbiologice din diverse sectoare, inclusiv instrumentar steril, apă potabilă, mâinile personalului medical, pentru a se stabili care este încărcătura bacteriană şi, mai mult decât atât, a se vedea dacă există un anumit nivel de portaj, pe o anumită specie de bacterii, care ar putea să fie agresivă pentru pacient. Starea de sănătate a personalului angajat este monitorizată, având aplicabil un plan anual de evaluare, monitorizare și control. Analizele microbiologice privind condițiile de sanitație din unitatea noastră sunt prelevate, prelucrate și interpretate conform legislației în vigoare de către Direcția de Sănătate Publică Timiș.

Zonarea pe nivel de risc Spital Premiere

Întreg personalul angajat este instruit la anagajare si apoi periodic, intern si extern, cu privire la modul în care se face și se menține igiena în spital, la modul în care se aplică măsurile de precauţiuni standard.

În unitatea noastră funcționează compartimentul de prevenire și supraveghere al infecţiilor nosocomiale, care are obligativitatea de a verifica, în mod periodic, condițiile igienico-sanitare și circulaţia microbilor cu potenţial de rezistenţă la antibiotice. Aceste date se înregistrează şi se raportează către direcţiile de sănătate publică. Unitatea noastră raportează infecțiile asociate asisțenței medicale către DSP Timiș, conform metodologiei în vigoare.

În vederea verificării statusului clinic și biologic al pacientului, am implementat un protocol de screening al pacienților. Acest lucru ne permite depistarea, izolarea si instituirea măsurilor de prevenție specifice gradului de risc infecțios. La internare sunt recoltate diverse culturi (ex: exudat nazal, exudat faringian, urocultura, cultura col uterin). De asemenea, pacienții sunt evaluați din punctul de vedere al riscului infecțios încă de la consult pre-anestezic, pe baza scorului Carmeli. Au fost situații când, în urma rezultatelor de laborator, intervenția chirurgicală a fost amânată (acolo unde starea pacientului a permis) până la negativarea probelor biologice. Acolo unde situația clinică a pacientului nu a permis temporizarea intervenției, s-a aplicat, pe întreg circuitul pacientului, procedura de izolare a pacientului cu risc infecțios.

În vederea limitării infecțiilor, atât pacientul, cât şi personalul medical trebuie să respecte cateva reguli stricte, astfel încât să se reducă riscul apariţiei de infecţii nosocomiale. Inclusiv aparținătorii trebuie să respecte regulile interne, privind programul și timpul de vizită, cele privind utilizarea echipamentului de protecţie, dar și dezinfecția igienică a mâinilor.

Dr. Corina Cristea, Medic Epidemiolog, coordonator al Compartimentului de Prevenire și Control al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale din cadrul Spitalului Première.

Ce este Staphylococcus aureus?

Staphylococcus aureus este o bacterie larg răspândită care poate fi prezentă pe tegumente sau mucoase la aproximativ 1 din 3 persoane, fără să cauzeze boală. În acest caz vorbim despre portaj, un fenomen obişnuit, care cel mai adesea, nu necesită nici o intervenţie. Starea de portaj poate fi tranzitorie (durează doar câteva zile sau săptămâni, bacteria fiind apoi eliminată de către organism) sau poate dura mai multe luni de zile. În cursul vieţii, o persoană se poate coloniza în mod repetat cu S. aureus.

În anumite situaţii, S. aureus cauzează îmbolnăviri (de ex. infecţii cutanate, osteo-articulare, pneumonii, bacteriemii etc.). Cele mai multe infecţii sunt localizate (abcese, flegmoane, infecţii ale plăgilor) şi de regulă se vindecă rapid; rareori, infecţiile cauzate pot fi severe precum septicemii sau meningoencefalite. Tratamentul constă de cele mai multe ori în administrarea de antibiotice; în cazul infecţiilor localizate poate fi nevoie de o incizie care să permită îndepărtarea colecţiilor purulente.

Ce este MRSA?

MR înseamnă meticilino-rezistent. MRSA este un S. aureus rezistent faţă de antibioticele folosite uzual în terapia infecţiilor stafilococice. De aceea, tratamentul poate întâmpina dificultăţi.

Cum se transmite MRSA?

Pacienţii colonizaţi/infectaţi cu MRSA pot transmite această bacterie altor persoane, cel mai adesea prin intermediul mâinilor contaminate cu MRSA; în spitale, cel mai adesea MRSA este transmis de pe mâinile personalului medical, dar şi de pe cele ale pacienţilor sau ale vizitatorilor. Obiectele din jurul persoanei bolnave sau purtătoare de MRSA pot fi de asemenea contaminate, iar bacteria se poate transmite şi prin atingerea acestora (inclusiv echipamente medicale, obiecte sanitare, tastaturi ale telefoanelor mobile sau ale calculatoarelor portabile).

Colonizarea cu MRSA se produce mai frecvent la pacienţii internaţi, de la personal medical, de la alţi pacienţi sau vizitatori, cu atât mai frecvent cu cât perioada lor de spitalizare este mai mare, mai ales dacă primesc antibiotice, iar spitalul este mai aglomerat. Există variante de MRSA care se transmit și în afara spitalelor; un risc mai mare în acest sens îl au persoanele aparţinând unor colectivităţi semiînchise aglomerate (închisori, cazărmi militare, internate), cele care au un risc sporit de leziuni tegumentare (sportivi) sau care urmează tratament antibiotic de lungă durată.

Cum se depistează portajul de MRSA?

Se recoltează probe cu un tampon steril de la nivelul foselor nazale, de la nivelul faringelui şi uneori de pe tegumente din diverse zone ale corpului. Analiza se efectuează în laboratoarele de bacteriologie, în general durează 48-72 de ore.

De ce este utilă depistarea portajului de MRSA la unii pacienți internați?

MRSA se poate răspândi cu uşurinţă în mediul spitalicesc, de aceea, fiecare spital are nevoie de o strategie de prevenire a contaminărilor intraspitalicești. Aceasta implică printre altele şi depistarea portajului de MRSA la unii dintre pacienţii nou-internaţi, iar în cazul unui rezultat pozitiv se poate recurge la izolarea pacientului în salon separat sau special dedicat pacienţilor colonizaţi-infectaţi cu MRSA, măsuri pentru eliminarea portajului (aplicaţii de unguente antiseptice, toaletă generală cu soluţii antiseptice) – mai ales dacă necesită intervenţii chirurgicale majore, implantare de proteze sau internări repetate cu tratamente antibiotice sau imunosupresoare. Persoana purtătoare reprezintă un risc potențial pentru ceilalţi pacienţi care suferă de boli grave. Pe de altă parte, însăşi persoana purtătoare se poate îmbolnăvi pe durata spitalizării.

Cine poate dezvolta infecţie (boală) cu MRSA?

Cel mai frecvent se îmbolnăvesc pacienţii cu spitalizări prelungite, persoanele internate cu boli grave sau cele cu leziuni cutanate pe care se poate grefa MRSA (inclusiv plăgi operatorii, arsuri, escare). MRSA se poate răspândi în organism, cauzând infecţii severe. Uneori şi persoanele din afara mediului de spital pot dezvolta infecţii cu MRSA.

Cum se face diagnosticul bolii (infecţiei) cauzate de MRSA?

Se recoltează probe în funcţie de localizarea infecţiei (secreţii purulente, urină, spută) și sânge pentru hemoculturi în infecțiile invazive şi se trimit la laboratorul de bacteriologie. Evidenţierea bacteriei ce cauzează boala se face prin aceleaşi teste de laborator ca şi în cazul depistării portajului.

Cum se tratează infecţiile cauzate de MRSA?

Se folosesc antibiotice specifice. În cazul unor colecţii purulente, acestea se vor deschide pentru evacuarea puroiului. Uneori tratamentul poate fi prelungit.

Poate fi vizitat pacientul internat cu colonizare-infecţie cu MRSA?

MRSA nu reprezintă de regulă un pericol pentru persoanele sănătoase (inclusiv copii, gravide) aşa încât pacientul infectat-colonizat poate fi vizitat pe perioada internării. Ca măsură de prevedere, vizitatorii trebuie să îşi spele mâinile la sfârşitul vizitei, pentru a nu risca să transmită MRSA altor persoane. Dacă membrii familiei participă activ la îngrijirea pacientului ar putea fi necesare şi alte măsuri de protecţie (mănuşi, halate de unică folosinţă).

Cum se previne transmiterea MRSA?

Cea mai eficientă măsură de prevenire a transmiterii este spălarea regulată pe mâini. Uneori vi se poate solicita să folosiţi antiseptice pentru igiena mâinilor. Toate leziunile cutanate trebuie pansate cu pansament rezistent la apă. Evitaţi folosirea în comun a obiectelor personale. Pe perioada izolării se va evita cât mai mult cu putinţă transportul pacientului în zone ale spitalului utilizate în comun.

Urmăriţi ca personalul medical să se spele pe mâini înainte şi după ce vă acordă îngrijiri şi atrăgeţi-le politicos atenţia acestora dacă nu procedează în acest mod. Personalul medical trebuie să aibă de asemenea grijă permanentă pentru a preveni transmiterea MRSA. Cea mai importantă măsură este spălarea pe mâni înainte şi după examinarea fiecărui pacient. La îngrijirea unui pacient purtător de MRSA sau bolnav, personalul trebuie să poarte mănuşi şi echipament de protecţie.

Vă reamintim că de cele mai multe ori MRSA nu va cauza îmbolnăvirea persoanelor care nu au alte probleme de sănătate sau care au probleme de sănătate minore. În urma expunerii la MRSA persoana poate deveni purtătoare. Această situaţie se poate înregistra atât pentru pacienţi, cât şi pentru vizitatorii lor (inclusiv copiii).

Când se poate externa un pacient internat şi colonizat/infectat cu MRSA?

Pacientul poate fi externat, în măsura în care starea lui de sănătate permite, indiferent de persistența sau nu a colonizării; în unele situaţii colonizarea încetează după revenirea la domiciliu şi/sau după întreruperea tratamentului antibiotic.

La domiciliu pacientul va continua să îşi spele des mâinile, obligatoriu după fiecare schimbare a pansamentelor. Spălarea hainelor şi lenjeriei se efectuează la cea mai ridicată temperatură permisă. Riscul de transmitere interumană a MRSA de la pacientul care a fost deja externat este mult mai redus faţă de cel existent pe perioada internării.

Diagnosticul, profilaxia și tratamentul infecțiilor determinate de Staphylococcus aureus eticilinorezistent (MRSA) – Gabriel – Adrian Popescu, Edit Szekely, Irina Codiță, Daniela Tălăpan Roxana Șerban, Gabriela Ruja – București, 2016

Pentru mai multe detalii legate de măsurile de prevenire a infecțiilor, vă rugăm să vă adresați Medicului Epidemiolog al Spitalului Première – Dr. Corina Cristea, la adresa de e-mail cpcin@spitalpremiere.ro

PROGRAMĂRI

Vezi aici modalitățile prin care ne poți contacta →

TARIFE

Află aici detalii despre tarifele Spital Première →

PLATA ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ

Achită serviciile medicale în rate fără dobândă →